Tao anatin’ny efa-taona nitondrana an’i Madagasikara, nambaran’ny Filohan’ny Repoblika Malagasy nandritra ny fifampiarahabana nahatratry ny taona 2018, teny Iavoloha fa nihena 18 % ny Malagasy miaina ao anatin’ny fahantrana. Nidina ho 70 izany raha 92 % teo aloha. Continuer la lecture
Catégorie De-Lire
FANJAKANA MALAGASY: Hatao lavanty ny fanomezan’ny mpanjakan’ny DUBAI.
Fito volana aty aoriana, ataon’ny fanjakana lavanty amin’ny Alatsinainy 11 Desambra 2017 ny fanomezana ho an’ny mponina tra-boina tamin’ny fandalovan’ny rivo-doza Enawo. Sakafo iray « conteneur » avy amin’ny « Fondation » ny mpanjakan’ny DUBAI, Sheik Mohammed Al Makthoum Bin Rashid. Continuer la lecture
TOKONY AVERINA AMIN’NY FANJAKANA NY TANY…
Olana goavana ny fananan-tany eto Madagasikara ary tsy mbola nahitam-bahaolana hatramin’izao. Na dia efa misy aza ny volavolan-dalana tonga eny amin’ny antenimierampirenena izay efa kian’ny fiarahamonim-pirenena sahady ireo andininy sasan-tsasany. Continuer la lecture
Mpikambana ao amin’ny FFM : Anisan’izany Razaka Oliva
50% no Mpanao gazety tafita tamin’ny fifantenana izay ho mpikambana amin’ny CFM. Ny zokiolona Latimer Rangers faritra Androy, ny tanoranora Maka Alphonse faritra Anosy, ny nahazohazo taona Razaka Oliva,fantatry ny besinimaro hoe Rabevolombava, faritra Analamanga. Enina mianadahy no nirotsaka.
MIFANARAHA ISIKA MALAGASY…
Efa manomana fifidianana ho filoham-pirenena ireo kandidà mieritreritra ny andray an-jara amin’izany fifidianana izany. Nisy mihitsy ny efa nanambara ny hilatsahany am-pahibe maso. Ny hafa kosa na mbola tsy miteny aza, efa miseho vahoaka sy miezaka hamory vahoaka. Continuer la lecture
Vraie démocratie : Ravalomanana à l’Assemblée
La vraie démocratie doit se passer à travers un débat à l’Assemblée et non en place publique. Ainsi, la véritable place pour Ravalomanana est à Tsimbazaza et non dans la rue. C’est la surenchère du MFM après le débât du Don-dresaka qui a failli virer à la polémique entre les ténors du TIM et le sénateur Rakotovazaha Olivier, SG du MFM. Continuer la lecture
Resaka fametraham-pialana.Iza indray no mandainga ?
Iza indray no mandainga sy mi-delire? Tena tsymahalala ny fametraham-pialan’ny minisitry ny vola sy ny teti-bola Gervais RAKOTOARIMANANA tokoa ve ny filohan’nyrepoblikan’i Madagasikara, Hery RAJAONARIMAMPIANINA ? Continuer la lecture
Mankany amin’ny lalan’ny faharavana ny CSANR.
Tsy ela akory izay no nanoratana ny momba ity CSANR ity teto amin’ny delireMadagascar. Nisy ny vaovao momba azy ireo androany 09 jolay 2017.
Niezaka hanarina ity fikambanana CSANR na « Club de soutien Andry Nirina Rajoelina » ity ireo mpikambana sasantsany ka nanatanteraka fivoriana be . Tonga teny an-toerana anefa ireo olon’ny mpitantana ny « collégiale » nitarika olona izay tsy tokony hanatrika izany. Continuer la lecture
Potehin’ny mpanao politika dinôzôro ny CSANR.
Mahazatra ny maheno ny fizarazaran’ny antoko , ny fikambanana…sy ny maro hafa. Tsy takon’afenina ny fizaran’ny MAPAR izay lasa telo be izao. Misy amin’ireo mpanao politika sasany ao amin’ity MAPAR ity dia mieboebo eran’ny tanana mihitsy. Ny mpanao politika no mana-talenta amin’ny fanaovana izany fizarazarana izany. Continuer la lecture
Ho tambatambazana indray ve ny solombavambahoaka ?
Efa ho avy ny fifidianana ho filoham-pirenena. Misy amin’ireo mpanao politika mangataka ny hanovana io lalam-panorenana io alohan’izany. Ny fitondrana ankehitriny koa mety manana fanirina hanova na hikitika ny andininy maromaro amin’io lalam-panorenan’ny repoblika faha efatra lany tamin’ny tetezamita notarihan’i filoha Andry RAJOELINA. Azony atao tsara izany amin’ny fampiasana ireo olom-boafidy. Ny fanomezana fiara tsy mataho-dalana 4X4 izay efa nodradradrain’izy ireo ny tokony hanomezan’ny fanjakana izany. Ny sasany amin’ireo solombavambahoaka ireo dia sahy milaza mihitsy fa zon’izany. Efa fitaona ihany koa izao hanaovan’ny fanjakana io pimaso io alohan’ny hiafaran’ny fotoam-pivorian’izy ireo raha manam-paniriana izany fanovana lalam-panorenana izany ny mpitondra ankehitriny izay tarihin’ny filoha Hery RAJAONARIMAMPIANINA. Raha tian’io fitondrana io ny hanamafy ny fitondrany, ny fanovana lalam-panorenana ihany no vahaolana voalohany satria sahirana tanteraka teo amin’ny fanendrena ny praiminisitra ohatra.
Ity ny andininy afahan’ny filohan’ny repoblika manao izany fanitsiana izany :
Article 161. – Aucune révision de la Constitution ne peut être initiée, sauf en cas de nécessité jugée impérieuse.
Article 162. – L’initiative de la révision, en cas de nécessité jugée impérieuse, appartient soit au Président de laRépublique qui statue en Conseil des Ministres, soit aux Assemblées parlementaires statuant par un vote séparé à la majorité des deux tiers des membres.
Le projet ou proposition de révision doit être approuvé(e) par les trois quarts des membres de l’Assemblée Nationale et du Sénat.
Le projet ou la proposition de révision ainsi approuvé(e) est soumis à référendum.
Ireto ny andiny mety ho kitihiny sy hovainy :
Voalohany amin’izany,
Article 54.- Le Président de la République nomme le Premier ministre, présenté par le parti ou le groupe de partis majoritaire à l’Assemblée Nationale. Il met fin aux fonctions du Premier Ministre, soit sur la présentation par celui-ci de la démission du Gouvernement, soit en cas de faute grave ou de défaillance manifeste. Sur proposition du Premier ministre, il nomme les membres du Gouvernement et met fin à leurs fonctions.
Io andiny io anisany nanahirana ny fitonadran’ny filoha mihitsy ka azo antoka fa tsy maintsy hovany.
Ity andiny ity koa mety ho asian’ny fanitsina, roa no mety antony hanovany izany. Voalohany, mety manelingelina azy ny filohan’ny tetezamita teo aloha Andry RAJOELINA . Faharoa, ny fialana enim-bolana mialoha ka hanome ny fahefana ny filohan’ny Antenimerandoholona Honoré RAKOTOMANANA.
Article 46.- Tout candidat aux fonctions de Président de la République doit être de nationalité malagasy, jouir de ses droits civils et politiques, avoir au moins trente cinq ans à la date de clôture du dépôt des candidatures, résider sur le territoire de la République de Madagascar depuis au moins six mois avant le jour de la date limite fixée pour le dépôt des candidatures.
Le Président de la République en exercice qui se porte candidat aux élections Présidentielles démissionne de son poste soixante jours avant la date du scrutin Présidentiel. Dans ce cas, le Président du Sénat exerce les attributions Présidentielles courantes jusqu’à l’investiture du nouveau Président. Dans le cas où le Président du Sénat lui-même se porte candidat, les fonctions de Chef de l’Etat sont exercées par le Gouvernement, collégialement.
Il est interdit à toute personnalité exerçant un mandat public ou accomplissant des fonctions au sein des Institutions et candidat à l’élection présidentielle, d’user à des fins de propagande électorale, de moyens ou de prérogatives dont elle dispose du fait de ses fonctions. La violation qui en serait constatée par la Haute Cour constitutionnelle constitue une cause d’invalidation de la candidature.
Ny dikan’izay rehetra izay raha tanteraka, tsy hisy ny fifidianana ho filoham-pirenena ny taona 2018 fa ny fitsampan-kevim-bahoka no atao. Noho izany, hisy karazana tetezamita indray hitaran’ny fitondrana ankehitriny ka mety amin’ny taona 2020 vao ho tanteraka ny fifidianana ho filoham-pirenena.
Hiaona any amin’ny filoha Macron any Frantsa anio ny filoha Malagasy.
Hihaona amin’ny filoha Frantsay any Parisy anio tolakandro ny filoha Malagasy. Nilaza izy fa ho fanamafisana ny fiaraha-miasa eo amin’ny firenena roa tonta ny anton’ny fihaonana. Nahoana no tsy nasaina ho tonga teto tamin’ny fetin’ny fankalazana ny niverenan’ny fahaleovan-tenan’i Madagasikara izy e ? sa tsy maintsy mandeha any hangataka ? raha fangatahana hiverenan’ireo nosy kely « iles éparses » moa ka aninona fa sao indray hisolelaka hitrosa sy hangataka vola any indray. Efa nilaza ny filoha Malagasy fa mahantra ka tokony ho taperina . Enga anie ny resaka hifanaovan’ izy ireo mba ho tombotson’ny vahoaka Malagasy. Andrasana ny vakatry izany fihaonana izany anio.
Nirina R.